PROBIOTICELE ȘI PREBIOTICELE – Care este diferența?

Majoritatea pacienților se prezintă în cabinet datorită unor probleme la nivelul stomacului. În stomac se realizează majoritatea proceselor de sortare a nutrienților care au rezultat în urma mărunțirii alimentelor pe întreg tractul nosru digestiv.  Un rol important îl au PROBIOTICELE.

PRObioticele sunt microorganism care colonizează tractul nostru digestiv, iar PREbioticele sunt hrana pentru microorganisme.

PRObioticele ne ajută să digerăm alimentele și să absorbim nutrienții și vitaminele necesare organismului nostru.  Totodată, acestea impiedică dezvoltarea altor microorganism care ne-ar face rău. Așadar, ajută la menținerea sănătății sistemului digestiv prin controlul pe care îl au asupra bacteriilor dăunătoare.

Printre factorii perturbatori ai florei benefice se numară: antibioticele, corticosteroizii, pilulele anticoncepționale, ibuprofenul, aspirina și indometacinul, precum și unele alimente (zaharul rafinat, grasimile hidrogenate). De aceea, tot mai multe persoane au nevoie de probiotice, mai ales ca literature de specialitate  precizează faptul ca 80% din forța sistemului imunitar este localizată la nivelul intestinelor, în flora bacteriana.

Tipuri de PRObiotice:

Tulpinile cu efecte probiotice sunt numeroase: Bifidobacterium longum, Lactobacillus paracacasei, Lactobacillus johnsonii, Lactobacillus plantarum, Lactobacillus fermentum, Lactobacillus rhamnosu, Saccharomyces boulardii, Streptococcus thermophilus.

PRObioticele se găsesc atât în suplimente alimentare, cât și în alimente. ÎNSĂ, studiile spun că suplimentele alimentare se recomadă DOAR în cazuri precum :

-atunci când adulții au trecut printr-o boală sau stress sau au luat o perioadă lungă antibiotic

-copiii mici care au nevoie de dezvoltarea florei bacteriene, pentru a-și forma mai multe tulpini

-persoanele în vărsă, deoarece flora aceastora se degradează odată cu înaintarea în vârstă

Unul dintre rolurile PRObioticelor este de a transporta mancarea catre stomac. Potrivit cercetatorilor, probioticele ajuta la tratarea urmatoarelor boli:

  • Sindromul de colon iritabil
  • Boala inflamatorie intestinala
  • Diareea infectioasa (cauzata de virusuri, bacterii sau paraziti)
  • Diareea aparuta dupa tratamentul cu antibiotice
  • Infectii vaginale si infectii ale tractului urinar

Din ce alimente ne luăm PRObioticele?

  • Murături – cele puse acasă cu oțet, nu cele din comerț care conți multe adausuri de conservanți
  • iaurturi, sana, laptele bătut, chefir – chefirul este singurul care își pastrează bacteriile vii în procesul de obținere. Pentru toate produsele lactase se folosesc bacterii pentru a se realiza fermentarea, dar doar în chefir le mai gasim vii si benefice pentru organismal nostru.

Cu ce alimente hrănim PRObioticele? Adică de unde luăm PREbiotice?

-fibre sau alte clase de carbohidrați, cum ar fi cereale integrale, banana, legume cu frunze verzi, amidon, cartoful, ceapa, usturoiul, etc.

PRObioticele asociate cu PREbioticele ajută la: ameliorarea simptomelor de balonare și diaree; eliminarea simptomelor asociate diareei că efect secundar al administrării de antibiotice; susținerea sistemului imunitar al organismului; reducerea inflamației la nivelul colonului; reducerea acutizării bolilor intestinale inflamatorii.

Asa cum spuneam mai sus, în organism există atât bacterii bune, căt și bacterii rele. Un exemplu super cunoscut este cel cu Helicobacter Pylori, care este în strânsă legătură cu patologiile de stomac, precum gastrite, ulcere ș.m.d. Doar recent s-a descoperit acest lucru și doar recent s-au descoperit tratamente care să actioneze atât asupra ulcerului cât și asupra Helicobacterului. Atunci când avem simptome pecum, reflux, greață, lipsa poftei de mâncare, s-ar putea sa avem prezent un Helicobacter.

Ce este Helicobacter Pylori?

Mediul acid al tractului digestiv este în totalitate favorabil bacteriei Helicobacter Pylori, care se adaptează foarte rapid la acesta. Bacteria chiar reușește să reducă nivelul de aciditate, dacă este cazul, astfel încât să fie cel optim, în care să poată supraviețui.

Mucoasa stomacului are rolul de a-l proteja pe acesta de acidul necesar organismului pentru a realiza procesul de digestie. Când bacteria H. Pylori o penetrează, mucoasa nu mai poate să ofere stomacului protecție pentru că celulele sistemului imunitar nu mai pot ajunge la bacterie să o elimine. Astfel, acidul ajunge la pereții stomacului, unde produce leziuni ale acestuia.

În loc de final:

O altă idee interesantă, este faptul că atunci cand mamele iau hotararea să nască natural, bebelusul se colonizează cu bacterii din vagin, lucru mult mai sănătos în comaparatie cu bebelușii care se nasc prin cezariantă care se contaminează cu bacteriile din sala de operatie, din spital, de pe pielea mamei, etc.

 

0 comentarii

Lasă un comentariu

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *